Caut baloane cu heliu? Iti stam la dispozitie cu serviciile noastre. baloane cu heliu pentru botez, baloane cu heliu pentru majorat, baloane cu heliu pentru prima petrecere. Lansari de baloane sau inchiriere plasa de baloane sau butelie cu heliu pentru umflarea baloanelor.
Anul trecut am fost destul de interesata de acest fenomen al baloanelor cu heliu. Clientii au inceput sa solicite in diferite contexte baloane cu heliu si pe parcurs am descoperit cateva informatii utile despre acestea. Ca sa zic asa, „am invatat din greseli”.
– baloanele din latex mai groase, cum sunt cele sub forma de inima, trebuie intinse la colturi inaite de a fi umflate cu heliu. Altfel riscam sa nu se umfle suficient si sa se lase mai repede decat baloanele obijnuite din latex.
– baloanele din latex umflate cu heliu rezista pana la 12 ore in aer. Pentru a prelungi durata lor de plutire se poate folosi un lichid special care se introduce in baloane.
– baloanele din folie umflate cu heliu iarna se pot inmuia la temperaturi scazute. Daca le ducem de la rece la cald se umfla la loc.
– in cazul in care nu exista un tavan sau obstacol in calea lor, baloanele cu heliu se pot inalta pana in momentul in care dispar din raza noastra vizuala, atingand inaltimea de 9, 6 km. Acestea nu pot pluti insa in spatiul cosmic
– potrivit lui Robert Matthews, specialist al Science Focus, balonul cu heliu pluteste deoarece heliul din interiorul sau este mai putin dens decat aerul din exterior. Cu cat balonul urca mai mult, cu atat presiunea aerului inconjurator scade iar cea a heliuliului din interior creste. Cand densitatea gazului din balon atinge o valoare similara cu cea a aerului din exterior, ascensiunea balonului se opreste. Cand presiunea heliului din interior devnie prea mare, balonul se sparge. Asfel de situatii afecteaza migratiilor pasarilor si zborurile avionelor comerciale. Asadar, atunci cand vrem sa lansam sute de baloane in aer, trebuie sa anuntam pe cei de la aeroportul din apropiere.
– De ce heliul subţiază vocea? Este una dintre acele întrebări pe care ni le-am pus mereu la petreceri la care au existat baloane cu heliu. Avem şi o explicaţie.
Când vorbeşti, aerul vine din plămâni prin laringe, acolo unde întâlneşte corzile vocale. Acestea vibrează când sunt atinse de aer şi această vibraţie excită moleculele de aer din tractul vocal, emiţând anumite frecvenţe. Vibraţia corzilor vocale influenţează înălţimea sunetului, iar vibraţia aerului în tractul vocal influenţează timbrul vocii. După ce aerul parcurge acest traseu, pe care-l repetăm – Plămân – Corzi vocale – Tract Vocal, iese pe gură sub forma undelor şi astfel se formează glasul.
Efectul gazului asupra vocii Aerul din camera din care vorbesc majoritatea oamenilor, scrie Mental Floss, e format din 78,08% azot, 20,95% oxigen, 0,93% argon şi 0,038% dioxid de carbon. Azotul are o masă de şapte ori mai mare decât heliul. Astfel, pentru că heliul este un gaz forte uşor, mai uşor decât aerul, sunetele traverează mai rapid un aer format din heliu. Într-o cameră unde temperatura este de 20 de grade Celsius, sunetul are o viteză de 344 de metri pe secundă prin aer şi de 927 de metri pe secundă prin heliu. Când inhalăm heliul, schimbăm tipul moleculelor de gaz care trec prin tractul vocal şi mărim viteza vocii noastre. Multă lume consideră că atunci când inhalăm heliu, corzile vocale vibrează la o frecvenţă mai mare, dar aceasta nu se schimbă. De fapt, timbrul se schimbă, pentru că heliul circulă mai rapid şi schimbă rezonanţa tractului vocal, făcându-l mai responsiv la sunete de înaltă frecvenţă. Heliul poate fi inhalat doar în cantităţi mici, altfel devine riscant. Inhalarea heliului poate părea amuzantă, dar el înlocuieşte practic oxigenul din respiraţia normal. Heliul poate provoca asfixiere după câteva minute de inhalare. Dacă vă doare capul după câteva inhalări, opriţi-vă, intraţi în zona periculoasă. De asemenea, e important să nu inhalaţi heliul din recipiente sub presiune pentru că acesta vine cu o viteză foarte mare şi poate provoca daune ţesutului pulmonar sau să trimită o masă extrem de mică de gaz în sânge, care ar putea să provoace un atac cerebral.